Bine Ati Venit
In Comuna Noastra!
Bine Ati Venit
In Comuna Noastra!
Bine Ati Venit
In Comuna Noastra!
previous arrow
next arrow
Slider

Cuvantul Primarului

Cuvantul primarului

In calitate de primar al comunei, adresez un sincer bun venit tuturor celor care ati accesat acest site, in numele comunitatii acestei comune, administratiei publice locale si al meu personal.
Ne dorim ca pe aceasta cale sa venim in sprijinul cetatenilor, oferindu-le dreptul la informatia produsa si gestionata de administratia publica locala si, in acelasi timp, sa fim o fereastra deschisa permanent tuturor celor ce vor sa cunoasca comuna si pe oamenii acestor locuri.

Cu stima, Abrudan Radu Florin – Primar

 

Administratia Publica locala

Administraţia publică locală reprezintă totalitatea organelor cu competenţă generală sau specială constituite pentru satisfacerea intereselor generale ale locuitorilor unei unităţi administrativ-teritoriale. Administraţia publică locală îşi exercită atribuţiile numai în limitele unităţii administrativ-teritoriale în care aceasta funcţionează. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală în comuna Ciucea sunt consiliul local, ca autoritate deliberativă, şi primarul, ca autoritate executivă. Consiliul local şi Primarul funcţionează ca autorităţi ale administraţiei publice locale şi rezolvă problemele publice din comuna, în condiţiile legii.

Primarie

Primar: Abrudan Radu Florin
Viceprimar: Goia Cătălin Ilie
Secretar: Pop Olimpia
Contabil: Pop Florina.

Activități specifice zonei:

Agricultură
Zootehnie
Prelucrarea primară a lemnului

Obiective turistice:

Muzeul „O. Goga”

In administrare

Suprafață: 4,6 kmp
Extravilan: 4,45 kmp
Populație: 1753
Nr. locuințe: 692
Nr. grădinițe: 2
Nr. școli: 2

Activități economice principale:

Turism
Agroturism
Prelucrarea lemnului

„Ciucea: un sătuc de români, cu prăvălie, cârciumă şi chiar cu hotel; o colonie cu gatere care exploatau lemnul.”

Csinszka, Életem könyve, Magyar Könyvklub, 1990

Obiective Turistice

Cladirea Castel

Cladirea avea un salon de primire bordat de cele cinci deschideri semicirculare imaginând o logie exterioara, sufrageria si câteva încaperi cu destinatii domestice, iar la etaj – salonul de muzica, biblioteca, biroul de lucru al poetului, pe o latura, iar pe cealalta dormitoarele si baia.

Casa Alba

Casa Alba adaposteste tot o expozitie etnografica. În cele trei camere sunt prezentate costume populare moldovenesti, oltenesti, osenesti si de pe Valea Somesului; covoare moldovenesti, oltenesti si osenesti; icoane pe sticla si lemn

Casa Ady Endre

Dupa înfiintarea Muzeului Memorial, în 1967, Veturia Goga a deschis aici o expozitie etnografica cu obiecte din colectia familiei: ceramica si piese de mobilier românesc si maghiar, pictat în culori vegetale, de o mare frumusete si diversitate

Masoleul

În vederea ridicarii unui monument cât mai reprezentativ, vaduva poetului se adreseaza în vara lui 1938 lui Constantin Brâncusi cu care se întâlneste la Bucuresti, rugându-l sa realizeze lucrarea.

Manastirea

Imobilul are un plan paralelipipedic cu un singur nivel, aliniind de o parte si alta a coridorului de acces mai multe încaperi, conducând spre o încapere mai ampla situata la capatul coridorului, cu destinatia de refectoriu (sala de mese).

Biserica

Biserica de lemn împreuna cu terenul aferent, cladirea Manastire si Casa de pe Stânca au fost date în folosinta gratuita Arhiepiscopiei Vadului, Feleacului si Clujului, pe o perioada determinata, imobile unde în prezent functioneaza Manastirea “Nasterea Maicii Domnului” .

Muzeul Memorial "Octavian Goga"

Muzeul Memorial „Octavian Goga” este un muzeu județean din Ciucea, amplasat în Str. Principală nr. 5.

Complexul muzeal cuprinde castelul, devenit muzeu memorial, Casa Ady Endre, construcția în stil țărănesc, cunoscută sub denumirea de sufrageria albă, Biserica de lemn din Gălpâia, adusă de Veturia Goga din Sălaj, și mausoleul.

Prima dintre cele două încăperi ale muzeului este biblioteca, ce cuprinde peste 9.000 de volume, alături de o ladă maură din lemn de cedru (din secolul al XVI-lea), o masă de lucru, o canapea și câteva scaune. Din bibliotecă se pătrunde în birou, în care sunt expuse câteva fotografii de familie, schițe de Nicolae Grigorescu, candele brâncovenești (secolele XVII – XVIII), brâuri (cingătoare) cu încrustații din pietre prețioase, provenite din India, Siria și Turcia, o măsuță cu tăblierul din faianță, originară din Persia (secolul al XVI-lea), o icoană bizantină din secolul al XI-lea.

Personalitati Locale

Octavian Goga a fost un poet român, ardelean, de origine aromână, politician de extremă dreaptă, şi prim-ministrul României din 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938. Membru al Academiei Române din anul 1920.

În ziua de 7 mai 1938, la ora 14:15, la numai 57 de ani, Octavian Goga, cel care, „acolo, între marginile înguste ale unei patrii provinciale, ochii săi, de la început s-au întors către Țara Românească liberă”, cum spunea Nicolae Iorga, după două zile de agonie, pleca la Domnul, de pe un pat de suferință din castelul de la Ciucea.

Ady Endre a fost personalitatea emblematică a unei generaţii de scriitori şi poeţi care la începutul secolului trecut au reformat literatura maghiară. Acesta a fost primul poet în literatura maghiară, care a rupt şirul poemelor tradiţionale, romantice.

Octavian Goga fusese încarcerat la Seghedin, pentru delicte politice. Ady Endre a luat apărarea poetului român. Anii primului război mondial i-au despărţit pe cei doi prieteni. Octavian Goga avea să plece la Bucureşti. Ady Endre a locuit, în perioada 1915-1917, la Ciucea. Apoi, împreună cu soţia sa, Berta Boncza, a plecat la Budapesta, unde poetul a şi murit în anul 1919.

Ţara Călatei

Transilvania ȋn esenţă tare

Când vezi că eşti ȋntâmpinat ca un oaspete de seamă, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn locul potrivit. Când toţi ȋţi zâmbesc şi te ȋndeamnă să le vizitezi casa, ȋnseamnă că eşti ȋn leagănul prieteniei. Când ȋntorci capul şi vezi doar culori vii, case ȋngrijite şi oameni pricepuţi, ȋnseamnă că ai ajuns ȋn Ţara Călatei. Aici se păstrează esenţa Transilvaniei: prietenia sinceră ȋntre români, maghiari şi alte etnii.

Ţara Călatei a fost o zonă cu o personalitate istorică puternică în Evul Mediu transilvănean. Aici, voievozii şi nobilii români şi maghiari, păstrători de limbă, credinţă, tradiţie şi demnitate au supravieţuit vremurilor aspre şi vitrege prin vrednicie şi speranţă. Astfel, Ţara Călatei este astăzi leagănul tradiţiilor populare vechi de mai multe secole, o microregiune a Transilvaniei, locuită în masă de maghiari şi majoritar de români.